Bulgaria - Cap Kaliakra (2009)

Pentru cei ce îşi vor petrece concediul la mare, cu maşina, le propun ca în zilele cu cer noros să nu-şi cheltuie banii inutil pe la tarabele pline de chinezării şi lucruri de prost gust şi să se urce frumuşel în automobil, cu direcţia Bulgaria. La graniţă aveţi de plătit vigneta (25 RON), după care, cu o medie orară de circa 70-80 Km/h şi cu un strâns de dinţi a suferinţă după amortizoarele maşinii, rulaţi circa 25-30 Km spre Varna, până când veţi întâlni un indicator spre stânga, pe care veţi citi Kaliakra. Pe acel drum, la fel de prost ca şi cel principal, mai aveţi de parcurs circa 14 Km, până veţi ajunge aici, unde aveţi de plătit un bilet (3 Leva/persoană sau 6 RON):

Cap Kaliakra sau Cetatea Kaliakra (în traducere Cetatea Frumoasă), nume rămas de pe vremea anticilor greci. Tracii îi spuneau Tirizis, turcii Celigra Burun, italienii Capo Calacria, iar românii Caliacra.
Nu numai peisajul este fermecător, graţie ţărmului înalt de circa 70 de metri...

 ...dar şi faptul că aici, la Cap Kaliakra, este una dintre cele mai importante rezervaţii naturale, iar cu puţin noroc veţi face cunoştinţă cu trei rase de delfini, cu cormoranii, dar şi cu pinnipedii, un mamifer marin înrudit cu foca. De Cap Kaliakra sunt legate o mulţime de legende, din care cea a celor 40 de fete bulgare ce au preferat să se arunce în mare decât să cadă în mâinile turcilor este cea mai populară. Alte două legende se referă la Sf. Nicolae şi la Lysimachus, un succesor al lui Alexandru cel Mare.

Tot de Cap Kaliakra este legată şi bătălia navală de la 11 august 1791, secvenţă din războiul ruso-turc, dar şi construcţia primului far modern, în 1866.
Dacă oboseala îşi va spune cuvântul sau dacă doriţi să serviţi o masă cu specific pescăresc, aveţi la dispoziţie un restaurant cochet, unde vă puteţi alege un menu la un preţ rezonabil (20-40 Leva, iar pentru lei înmulţiţi cu doi, fiind acceptaţi fără probleme). Vă recomand să vă aşezaţi la masă după ce terminaţi de vizitat, pentru a fi martorii înserării!