Bucureşti - Ateneul Român (Tur virtual 3D)

    Ateneul Român este o sală de concerte din Bucureşti, situată pe Calea Victoriei, în Piaţa George Enescu (în partea nordică a Pieţei Palatului). Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăposteşte şi sediul Filarmonicii „George Enescu”.

   Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparţinea familiei Văcăreştilor. Mulţi contemporani au criticat amplasamentul ... căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul oraşului. În 1886 a început construcţia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul "Daţi un leu pentru Ateneu!"

   La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, în aşa fel încât să se poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888. 

   Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălţime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab. 

   Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m. În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălţime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).

  În 1935, la initiaţiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcţia orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.

   În conferința ţinută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: „N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”
   Câţiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”.
   În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost refuzată deoarece suma necesară, cel puţin 80.000 de lei a părut enormă. În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Piteşti. Fresca, începută în 1933 şi inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României:

1. Împăratul Traian intră în Dacia
2. Legionarii romani colonizează Dacia
3. Formarea poporului daco-roman
4. Straja romană
5. Invazia barbarilor
6. Începuturile poporului român
7. Statornicirea
8. Descălecarea
9. Statul militar
10. Statul administrativ — împărţirea dregătoriilor
11. Cruciada romînească
12. Ştefan cel Mare
13. Epoca de pace şi credinţă
14. Mihai Viteazul
15. Începuturile culturii româneşti
16. Horia, Cloșca şi Crişan
17. 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
18. Anul 1848 în Transilvania
19. Anul 1848 în Principate
20. Al.I. Cuza
21. Anul 1859 — Unirea Principatelor
22. Carol I — Războiul de Independenţă
23. Războiul întregirii naţionale 1916-1918
24. Ferdinand I Întregitorul
25. Epoca de consolidare

   În timpul regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roşie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. A stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966).
   În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artişti români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist. A mai rămas o singură statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.
   Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004.

Sursa: Wikipedia

Pentru un tur virtual 3D vă invit să accesaţi link-ul de mai jos. Vă sunt oferite o mulţime de facilităţi pentru a admira Ateneul Român.

http://tour.fge.org.ro/