România în ghidul Michelin

Ce este de văzut în România, după reputatul Ghid Michelin

Trei stele Michelin primesc Sibiul, Sighetu Marmaţiei, Maramureşul, Bucovina şi Delta Dunării. La Bucureşti, Biserica Stavropoleos, Muzeul Naţional de Artă şi cel al Ţăranului primesc superlative.

Bucureşti - Biserica Stavropoleos

Celebrul Ghid Verde Michelin a alocat pentru prima dată României un volum toamna trecută. Sistemul cu stele utilizat de Michelin este considerat de mulţi călători un fel de biblie turistică, iar traseele recomandate de ghid sunt urmate cu sfinţenie de cititorii devotaţi Ghidului Verde. Sistemul Michelin este simplu: obiectivele care primesc faimoasele trei stele Michelin înseamnă că "merită să călătoreşti" până la ele, cele cu două stele - "merită să ocoleşti pentru a ajunge la ele", iar cele cu o stea sunt considerate "interesante".

Redactorii ghidului, trei românce şi doi francezi, anunţă de la început că "primăvara este cea mai bună perioadă pentru a vizita oraşele, deoarece blocurile dispar în spatele arborilor care înverzesc". "România de astăzi" - ilustrată puţin flatant cu o fotografie în care apar florăresele şi taxiurile de la Piaţa Unirii - este sintetizată într-un singur cuvânt: "Tranziţie. Acest cuvânt rezumă România de azi şi se aplică tuturor sectoarelor societăţii, economiei sau mentalităţilor. Ţara păstrează un ataşament profund religiei şi bogatelor tradiţii ale unei lumi rurale arhaice, dar atât de vii, depunând în acelaşi timp o formidabilă cantitate de energie pentru a atinge un mod de viaţă occidental visat".

Românii sunt prezentaţi şi ei ca fiind "descurcăreţi, ataşaţi religiei, impertinenţi, dar respectuoşi". Un paragraf special le este alocat oamenilor în vârstă, "cărora li se încredinţează creşterea nepoţilor": "Veţi remarca femeile bătrâne care seamănă între ele, cu hainele lor de lână suprapuse, cu baticul pe cap, cu vocea scăzută de câte ori trece cineva (un reflex vechi)". Turiştii sunt sfătuiţi să îşi ia la ei "o lanternă, care vă va fi preţioasă în caz de tăiere a curentului şi pentru a umbla pe străduţele din oraşe, prost luminate noaptea".

Oraşul Sibiu este singurul din România care merită trei stele în Ghidul Michelin: "Supranumit sau , Sibiul are reputaţia de a fi cel mai frumos oraş din România, un titlu ce nu i-a fost uzurpat. Este greu să nu cazi victimă şarmului acestui ansamblu baroc renovat atunci când a fost desemnat Capitală Culturală Europeană în 2007. Pieţe spectaculoase şi străduţe mărginite de vechi faţade în tente pastel, acoperişuri de şindrilă roşie cu lucarne delicat mărginite, o atmosferă deosebită. totul contribuie la seducţia pe care o exercită Sibiul asupra vizitatorului".

Sighişoara, Timişoara şi Neamţul primesc fiecare câte două stele, ca şi Braşovul de altfel: "Nu vă lăsaţi descurajaţi de intrarea destul de ingrată în cel de-al doilea oraş al ţării! Cartierele fără şarm ascund o adevărată bijuterie barocă, strânsă în jurul teatralei Pieţe a Sfatului şi a superbei Biserici Negre". În Braşov, dintre obiectivele turistice primesc trei stele doar panorama de pe vârful Tâmpa şi biserica-fortăreaţă Prejmer. Restaurantele recomandate de Michelin în Braşov sunt Casa Kermany&Achim, Casa Wagner, Capitol, Bella Muzica, Casa Rozelor, Coroana şi Aro Palace.

Dacă oraşele româneşti nu sunt la mare trecere în Ghidul Verde, regiuni pitoreşti ale ţării primesc câte trei stele: Sighetu Marmaţiei şi Maramureşul, Bucovina şi Delta Dunării. Destinaţiile populare în rândul românilor, precum Valea Prahovei şi litoralul, primesc două stele, respectiv doar una. Litoralul este considerat "prea îngust şi aglomerat".

Bucureştiul primeşte şi el două stele: "Este uşor să nu îţi placă această metropolă balcanică ce a suferit, aglomeraţia sa, clădirile sale prost asortate, prost aranjate.. E nevoie de timp, de o vreme bună pentru ca vizitatorii să îl accepte. Dar cei care vor şti să înţeleagă rănile sale evidente şi să îi deceleze şarmul ascuns vor pleca cuceriţi. Cu muzee de calitate, biserici cizelate şi palate neoclasice, Bucureştiul îi poate mulţumi pe amatorii de artă". În oraş primesc trei stele Biserica Stavropoleos, Muzeul Naţional de Artă şi Muzeul Ţăranului Român. Muzeul Satului primeşte, în schimb, doar două stele. Ghidul recomandă trei trasee: unul începe la kilometrul zero şi trece prin cartierul Lipscani, pe la Muzeul de Istorie, Piaţa Unirii, Dealul Mitropoliei, Palatul Parlamentului. Al doilea traseu pleacă de la Parcul Cişmigiu, prin Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei, până la Muzeul Satului. Cel de-al treilea traseu bate în principal străzile cu nume de capitale.

"Ajungând la Bucureşti suntem surprinşi, poate chiar jenaţi, de omniprezenţa reclamelor. Piaţa Unirii este acoperită total de imense pânze, suspendate pe blocuri, fie că vorbim de locuinţe sau de şantiere în lucru. Vor oare să ascundă urâţenia blocurilor? Nu, pentru că şi cele mai frumoase clădiri sunt astfel acoperite", notează ghidul. Michelin nu este mai îngăduitor nici în privinţa parcării în capitala României: "Numărul de locuri de parcare creşte mai puţin repede decât numărul de maşini. Parcarea, problematică, pare un imens joc Tetris unde fiecare se joacă pentru sine însuşi".

Printre restaurantele recomandate de Michelin se numără Spring Time, Burebista, Caru' cu Bere, Crama Culmea Veche, Terasa Doamnei, La Mama, Casa Doina, Locanta Jariştea, Chocolat, Salmen, Barka Saffron, Bistrot Atheneu, Piccolo Mondo, Balthazar, La Bastille, Mazagran şi Mesogios.