Globtrotter: Cuba, între exotic şi ghetou

Republica Cuba este o ţară insulară în nordul Americii centrale, situată pe cea mai mare insulă din Antile, aflându-se la confluenţa Mării Caraibelor, al Golfului Mexic şi Oceanului Atlantic. La nord se află SUA şi Bahamas, la vest Mexic, la sud Insulele Cayman şi Jamaica, iar la sud-est Haiti. Se spune că numele „Cuba” a fost dat de Cristofor Columb după oraşul Cuba din districtul Beja din Portugalia. Capitala este Havana, iar populaţia totală este estimată la circa 12 milioane de locuitori: 65.05% Albi -Spanioli, alţii), 10.08% Africani, 23.84% mulatri şi Metişi.

Despre Cuba, europenii ştiu destul de puţine.Accesul la informaţii este limitat, controlat, cenzurat sau deformat. Dacă ar fi să dăm crezare pliantelor turistice, Cuba ar fi Paradisul. Cel puţin asta am înţelege din primele două ilustraţii selecţionate. Istoria va oferi o realitate complet diferită, în antiteză. Undeva, prin secolul al XVI-lea, întregul teritoriu a căzut pradă spaniolilor. În mai puţin de două secole, populaţia indigenă (formată din triburile amerindiene Taino, Siboney şi Guanajatabey) a fost exterminată în totalitate, devenind un stat colonial. A început lupta pentru putere şi pentru independenţă, declanşată în 1868 şi care s-a întins până la războiul spaniolo-american din 1898. Statele Unite au ocupat insula şi au ţinut-o sub control până când i s-a recunoscut independenţa în 1902.

Dictatura epocii Fulgencio Batista din perioada 1933 - 1958 a generat numeroase conflicte, dintre cele mai sângeroase. Che Guevara, Fidel Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Raúl Castro Ruz şi armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile numeroase de gherilă care se opuneau dictatorului. "Mişcarea 26 iulie" a lui Castro a absorbit rapid toate aceste mişcări, a obţinut victoria împpotriva forţelor fidele lui Batista, a cucerit puterea şi a format guvernul, în 195, care, ca primă măsură, a adoptat reforma agrară pe fondul confiscării proprietăţilor agricole, cele mai multe aparţinând americanilor. Din acel moment, relaţiile bilaterale SUA - Cuba s-au deteriorat şi s-au acutizat. Pasul următor a fost abordarea însuşirea doctrinelor comuniste şi o fraternizare cu Uniunea Sovietică.

   Oricine ar fi fost întrebat ce ştie despre Cuba ar fi răspuns: ţigări de foi (havanele), rom, box şi...Fidel Castro, alias El Lider Maximo, şi cam atât. Nici nu se dorea să se ştie mai multe, pentru că, de-a lungul anilor, Cuba a devenit o ţară izolată, pierdută între ape şi în timp. Prăbuşirea comunismului printre ţările cândva partenere comerciale a condamnat ţara la o sărăcie feroce. În ciuda nenumăratelor lipsuri şi privaţiuni de natură economică, Cuba are cel mai scăzut nivel de analfabetism, iar medicii se bucură de o recunoaştere internaţională, îngrijirea medicală este de o calitate foarte mare iar toţi cubanezii primesc lapte pe gratis până la vîrsta de şase ani.
   2008 a fost anul în care Castro, Fidel Castro, a anunţat că renunţă la putere, cedând-o fratelui său mai mic, Raul Castro. Se pare că a fost momentul în care Cuba a început să se deschidă lumii cu mai mult aplomb. Turismul a fost domeniul care a "simţit" imediat oportunităţile, astfel că, în prezent, Cuba este a doua cea mai populară destinaţie turistică din Caraibe, după Republica Dominicană, şi prima sursă de valută a ţării. Pare greu de crezut, dar PIB-ul plasează Cuba pe locul 62 în lume, cu circa 111 miliarde de dolari (conform anului 2009), ceea ce s-ar traduce cu un venit pe cap de locuitor estimat pe la 9.700 de dolari. Dacă datele anterioare sunt mai greu de "înghiţit", probabil că nici venitul mediu al unui cubanez nu pare verosimil: între 15 şi 19 dolari. Pe lună.
    Revenind la subiectul turism, pliantele de profil au devenit din ce în ce mai ademenitoare. Preţurile, teoretic, sunt accesibile, ba chiar tentante. Spre exemplu, cea mai scumpă ofertă a unei agenţii din România se ridică puţin peste 1500 de euro de persoană, în care sunt incluse: 7 nopţi cazare la un hotel de cinci stele în apropiere de Havana, cu regimul de masa ales; zbor direct Varadero din orasul ales; taxe de aeroport; transferuri aeroport – hotel, plus asistenta turistica. Eu unul am dat în bâlbâială când am văzut pe unde aş putea să mă răsfăţ contra sumei amintite anterior:

Doar când vezi o asemenea imagine te şi vezi cu o havană babană răsucită între degete, un rom ce-ţi inundă nările şi o...Mai bine tac!
Alte agenţii propun variante mai ieftine, cazandu-vă în case particulare. Avantajul ar fi nu numai financiar, ci şi faptul că veţi putea lua pulsul vieţii de zi cu zi a locuitorilor şi să descoperiţi aspecte care, până nu demult, erau inaccesibile. De asemenea, va da posibilitatea de a profita la maxim de viaţa de noapte a Havanei, despre care se spune că este "fierbinte" din orice punct de vedere. N-am idee câţi cuban peso, moneda naţională, ar costa o noapte de cazare la un localnic, însă am aflat cam care sunt obiectivele turistice cele mai reprezentative:

• Plaza de Armas din centrul istoric al Havanei pentru a admira măreţia colonială în Palacio de los Capitanes Generales, fosta reşedinţă a reprezentanţilor coroanei spaniole. Vizitaţi şi Museo Nacional de Historia Natural din barul de la ultimul etaj al clădirii. Castillo de la Real Fuerza. Este cel mai vechi din cele trei forturi din Havana.

• Pentru un context istoric al Cubei moderne, vizitaţi Museo de la Revolucion. Alături se află iahtul de croaziere Granma, construit pentru 12 persoane. În 1956, 80 de rebeli exilaţi (printre care Castro şi Che Guevara) au fost foarte aproape de a scufunda vasul supraaglomerat, încercând să se întoarcă în Cuba.

• Pinar del Rio este printre cele mai frumoase provincii cubaneze, care se remarcă prin munţii din calcar (mogotes) cu forme rotunjite şi ciudate, acoperiţi de vegetaţie luxuriantă. Vizitaţi peşterile, în special Cueva del Indio, cu stalactite, stalagmite şi râuri subterane.

• Santa Clara, unde se află monumentul şi mausoleul lui Che Guevara. Corpul său a fost returnat din Bolivia abia în 1977, la 30 de ani după ce a fost prins şi executat.

• Simţiţi istoria în aşezarea colonială Trinidad, întemeiată în 1514. Localnicii merg călare pe străduţele pietruite, pe lângă case vopsite în culori pastelate. Conacele elegante sunt muzee în această localitate, aflată pe lista de patrimoniu mondial UNESCO.

• Urmăriţi cei mai buni muzicieni şi dansatori în Santiago de Cuba. Vizitaţi Muzeul Emilio Bacardi, ce conţine colecţiile magnatului de antichităţi şi artă frumoasă, precum şi Barăcile Moncada, unde Castro a lansat revolta din 1953. Castillo del Morro este acum un muzeu al pirateriei.

• Relaxaţi-vă pe plajele cubaneze - de la Playas del Este, de lângă Havana, şi staţiunile exclusiviste precum Cayo Coco, unde singurii cubanezi sunt chelnerii şi cameristele. Valdero este o staţiune animată, ce combină plaja cu viaţa de noapte, atât pentru localnici cât şi pentru vizitatori.

Industria turismului ştie să vândă un produs, iar în cazul de faţă este Cuba. Pliantele frumoase şi câteva descrieri la superlativ, preţurile atractive şi serviciile fără reproş sunt ingredientele promovărilor de succes. Ce nu se spune? Niciodată adevărul. Turistul adevărat, cel care caută locuri noi pentru experienţe noi, nu se va mulţumi cu răsfăţul unui hotel şi cu delicatesele unui restaurant conform pachetului turistic. Ce va vedea acesta odată trecut de zidurile de mucava? N-am găsit cuvintele necesare pentru a vă ajuta să vă faceţi o imagine. În schimb, am găsit câteva imagini, care vă vor lăsa fără cuvinte. Le-am asamblat sub forma unor colaje (pe care le puteţi mări cu un clik), pentru a reduce din spaţiu:

Locuinţe