duminică, 20 ianuarie 2013

Bucureşti - Ateneul Român (Tur virtual 3D)

    Ateneul Român este o sală de concerte din Bucureşti, situată pe Calea Victoriei, în Piaţa George Enescu (în partea nordică a Pieţei Palatului). Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăposteşte şi sediul Filarmonicii „George Enescu”.
   Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparţinea familiei Văcăreştilor. Mulţi contemporani au criticat amplasamentul ... căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul oraşului. În 1886 a început construcţia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul "Daţi un leu pentru Ateneu!"
   La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, în aşa fel încât să se poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888. 
   Faţada este un peristil cu lăţimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălţime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu şi Matei Basarab
   Înălţimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m. În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălţime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).
  În 1935, la initiaţiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcţia orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.
   În conferința ţinută la 14/26 februarie 1888, Alexandru Odobescu declara: „N-ar fi o adevărată minune a artei picturale feeria de scene din istoria națională cu care dorim a vedea acoperită friza ce înconjoară sala circulară a viitorului nostru ateneu?”
   Câţiva ani după aceea, pe peretele circular al ateneului a fost scris cu literele aurite: „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”.
   În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea acestei opere de artă. Oferta i-a fost refuzată deoarece suma necesară, cel puţin 80.000 de lei a părut enormă. În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu (1872-1954) din Piteşti. Fresca, începută în 1933 şi inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României:
  1. Împăratul Traian intră în Dacia
  2. Legionarii romani colonizează Dacia
  3. Formarea poporului daco-roman
  4. Straja romană
  5. Invazia barbarilor
  6. Începuturile poporului român
  7. Statornicirea
  8. Descălecarea
  9. Statul militar
  10. Statul administrativ — împărţirea dregătoriilor
  11. Cruciada romînească
  12. Ştefan cel Mare
  13. Epoca de pace şi credinţă
  14. Mihai Viteazul
  15. Începuturile culturii româneşti
  16. Horia, Cloșca şi Crişan
  17. 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
  18. Anul 1848 în Transilvania
  19. Anul 1848 în Principate
  20. Al.I. Cuza
  21. Anul 1859 — Unirea Principatelor
  22. Carol I — Războiul de Independenţă
  23. Războiul întregirii naţionale 1916-1918
  24. Ferdinand I Întregitorul
  25. Epoca de consolidare
   În timpul regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roşie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. A stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966).
   În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artişti români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist. A mai rămas o singură statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executată în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.
   Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004.

Sursa: Wikipedia

Pentru un tur virtual 3D vă invit să accesaţi link-ul de mai jos. Vă sunt oferite o mulţime de facilităţi pentru a admira Ateneul Român.

http://tour.fge.org.ro/

3 comentarii:

  1. Citat: "În timpul regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roşie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. A stat ascunsă privirilor aproape două decenii (1948-1966)."

    Dupa 1966 n-au mai fost comunisti in Romania ?

    Citat: "În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artişti români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist."

    Avand in vedere ca Gradina Ateneului a fost reconfigurata inainte de cel de-al doilea razboi mondial, si ca aleile cu statui nu mai existau cu mult timp inainte de venirea rusilor (a se citi comunistilor) cred ca fraza aceasta are foarte putin de-a face cu adevarul mai ales ca unele statui mai exista si astazi (cismigiu, muzeul de arta etc...)

    Decat sa copiem texte de pe wiki... si a le transmite mai departe fara sa gandim mai bine ar fi sa nu facem nimic.

    RăspundețiȘtergere
  2. In completarea postarii anterioare revin cu cateva precizari:
    In lucrarea domnului Crutescu "Podul Mogosoaiei" putem citi: "...şi astfel, în 1888, Ateneul Român, ridicat pe zidurile destinate unui circ, fu terminat, aşa cum îl vedem şi azi...... De atunci a trecut o jumătate de veac. Ateneul lui Exarcu a primit pe cei mai de seamă artişti ai timpului;..... pe când în grădina din faţa lui, din an în an mai frumoasă, mai umbroasă, copii mici şi domni bătrâni se bucurau de soare şi de flori. Şi s`ar mai fi bucurat mult timp dacă într’o zi de vară, acum câţiva ani, o echipă de lucrători n’ar fi venit să ridice statuile, să rupă florile, să taie pomii, distrugând, împinşi de nu ştiu ce neînţeles sadism, ultima insulă de pace, frumuseţe şi verdeaţă de pe truditul nostru pod. Jalea cenuşie a asfaltului s’aşternu pe locul unde creşteau
    liliacul, stânjeneii, şi bătrânii castani, florile albe şi trandafirii... şi văcsuitorii
    de la grilaj au trebuit, şi ei, să‑şi ia cutiile în spinare şi să plece aiurea."

    Daca domnul Crutescu n-a mintit inseamna ca aleile cu statui din fata ateneului au disparut inainte de anul 1938 in vreme ca dv. sustineti ca ar fi disparut in timpul comunistilor. Ba mai mult, ca statuile ar fi fost distruse lasand sa se inteleaga ca au fost distruse se comunisti. Or fi fost ei cu bube-n cap dar hai sa fim seriosi......

    Este adevarat ca dupa sosirea armatei rosii la bucuresti au avut loc multe evenimente neplacute. Este adevarat ca acestia au adus comunismul pe tancuri. Este adevarat ca guvernul de dupa razboi a trebuit sa faca ce dictau agentii cominternului si armata de ocupatie. Dar dupa prezentarea dv. s-ar putea crede ca statuile au fost distruse de comunistii romani sau cel putin si de comunistii romani. Ori aici ar trebui spus ca guvernele comuniste care au urmat la conducerea Romaniei mai ales dupa moartea lui Stalin si dupa retragerea trupelor de ocupatie s-au ingrijit de Ateneu si nu l-a lasat in paragina. Sa nu uitam ca in conditiile lipsurilor de dupa razboi acestia au gasit resurse restaurand stricaciunile provocate de razboi. Statuia lui Eminescu a fost amplasata in fata Ateneului in 1963 tot de catre comunisti iar in 1964 a fost restaurat si consolidat tot de comunisti care au dezvelit si fresca si medalioanele ca semn de respect fata de traditia poporului roman si in semn de recunoastere acestea straluceau pe bancnotele de 100 de lei aparute in 1966. Si-apoi activitatea culturala a continuat (dupa priceperea si uneori dupa permisiunea vecinului de la rasarit).Desigur unii sunt nemultumiti dar sa nu uitam ca si in vremea lui C. Esarcu au existat perioade mai bune si perioade mai putin bune.

    M-as bucura sa mai apuc a trai vremuri cand romanii vor constientiza ce se intampla cu existenta lor ca natiune.

    RăspundețiȘtergere
  3. Miniexpo un site unde poti sa-ti faci gratuit tur virtual din poze. Turul poate fi pus pe site-ul tau. Obiectele se pot eticheta, pot fi blurate iar pozele pot fi legate intre ele in editorul site-ului oferind o experienta 3d comparabila cu a unui tur virtual fara a fi nevoie de echipament costisitor in vederea achizitiei imaginilor 3d. Ca sa te convingi vezi tururile virtuale existente : www.miniexpo.ro

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.